luni, 12 ianuarie 2015

neputința de a fi măcar un cîine printre oameni


suntem
oamenii care ne ascundem
prin falsa prezență
prin cuvinte
fapte
ne punem măști
conștienți
sau nu

pruncii o fac pentru distracție
pentru că se identifică
pentru că vor să semene
chiar și la chip
cu ceea ce trăiesc
și o fac așa de bine!
să fim ca pruncii
e greu...
să ajungem măcar un cîine
e și mai greu...

Un comentariu:

  1. in ultimi 5 ani de viata am trait repetat o experinta care vreau s-o impartasesc referitor la masca ; alaturi de oameni din jur pe care ii cunosteam in felel meu si atit cit ma interesa pe mine , stiam ca daca imi pun masca omului discret in afirmati, a omului care isi calculeaza cuvintele , care nu foloseste sems dublu al cuvintului , care nu da exemple concrete traite ......atunci relatiile de asa zisele prietenii erau , existau , se consumau ....intr-o zi m-am hotarit sa nu mai pun masca si sa fiu EU deci stiam ce va urma ; ce am cistigat ? libertatea mea in gindire , in exprimare , in adevarul pe care il detin ..daca azi as fi pusa din nou in fata lor aceleasi idei le-as repeta ;adept sa fim noi insine !

    RăspundețiȘtergere