vineri, 20 martie 2015

cercelușca

un pic de simplitate
o finețe ce tot caută să răsară
un ascuțism fin al intensității
o lumină ce nu pătrunde prin fereastră
ninsoare pe fundal verde
sirop de trăiri
2 în 1


joi, 19 martie 2015

pufoșenii

continuă să ningă
zînele se învîrt între ele
care să rămînă
un pic de culoare se vrea
se caută să iasă
măcar pe dinăuntru

luni, 16 februarie 2015

trepte

spuneam de spice..
de bobul de grîu cum moare
 
Cum tot ce-i tânăr şi-nflorit apune
Îmbătrânind, aşijderea oricare
Virtute, vârstă sau înţelepciune
La vremea ei dă-n floare, apoi piere.
Oricând rosteşte viaţa vreo chemare,
Al nostru suflet, gata de-nnoire,
Cu eroism şi fără de durere
Pătrunde-n lumea cea necunoscută.
În orice început, e-o vrajă peste fire,
Ne apără şi să trăim ne-ajută.


Un spaţiu să schimbăm cu celelalte,
Şi nici o vatră nu ne fie dragă;
Al lumii duh în lanţuri nu ne leagă,
Ci vrea din treaptă-n treaptă să ne salte.
De-om poposi în vreun ungher al vieţii,
Vom picoti sub coaja de rugină;
Doar cel ce-o ia la drum prin valul ceţii
Se mântuie de lene şi rutină.
Şi, cine ştie, chiar şi-a morţii coasă
Noi spaţii largi în faţă ne-o desface,
Chemarea vieţii-n veci de veci nu tace…
Hai, inimă, la drum şi fii voioasă!

                                                    Hermann Hesse



sâmbătă, 7 februarie 2015

pînă la spice


cum crește bobul de grîu pe cîmp?
prin moarte...
moartea lui e mijloc de viață!
așa să fie și creșterea noatră zilnică
în dorința de înțelegere
acceptare
ascultare
iubire necondiționată

citind semnele timpului nostru
nu devenim mai prezenți,
mai conectați cu prezentul,
dar poate mai cumunicativi
cu propria noastră creștere
cu inima noastră!

vineri, 6 februarie 2015

un accesoriu util

am tot felul de semne lăsate
ca să reiau de acolo
cînd revin
dar nu mi le amintesc mereu:)
ba chiar le încurc
rău
și reiau tot
pe semne că așa trebuie
e nevoie de repetiție
însă
un semn de carte fix
nu strică
e chiar util în gospodărie
mai ales cînd e însoțit de
atîta iubire



dimensiuni 7/7 cm
preț 19 lei

joi, 5 februarie 2015

certitudinea că înflorești dacă nu cauți motivul să...(2)

e de lucru
cu noi
în noi
e nevoie de renunțare
de abandon

 
Nu-ti este tie harazit... (Tagore)

Nu-ti este tie harazit 
sa faci bobocul verde sa infloare. 
Oricat l-ai scutura si l-ai lovi, 
nu-i in puterea dumitale 
sa-l faci sa dea petale. 
Atingerea-ti murdara 
il rani ii smulgi petalele 
si i le spulberi, 
farame le strivesti in pulberi. 
Ah! Nu-ti este tie harazit 
sa faci bobocul verde sa infloare. 
Cel care poate sa-l deschida 
o face-atat de simplu! 
I-arunca o privire pe sub gene 
si mustul vietii se porneste-n vene. 
La suflu-acesta floarea-si scoate aripile la vant , 
vaslind din toate. 
culori s-aprind ca dorul inimii curate, 
si o mireasma isi destaina dulcea-i taina. 
Cel care poate sa-l deschida o face-atat de simplu!

marți, 3 februarie 2015

certitudinea că înflorești dacă nu cauți motivul să...(1)


trec
printr-o vreme cu trăiri
joase
uscate
seci
reci
știu că sunt de trăit pentru mine
că sunt ale mele
că am nevoie de ele
bob cu bob
culoare lîngă culoare
împreună
separat

trăiesc pentru
acest acum
aici
cu ei
cu pași mici
cu greșeli
cu mine
cu sunet
cu cîntec
aleg/găsesc
potrivit
să dau ocazie/șansă
florilor
să înflorească
să trezescă viață
în orice inimă
ca și a mea
nici tristă
nici egoistă
nici distantă
nici îngrijorată
dar destul de împovărată
de trăiri
de prezent
vin cu un îndemn
pentru cei ce se regăsesc
oarecum
sau probabil
aproape de /pe lîngă
mine

las inima să-mi înflorească
în multe sensuri
în cît mai multe
pentru că
florile nu și-au pierdut
încă
sensibilitatea
fragilitatea
culoarea


o altă melodie lină
să ne însoțească
căutările

 Inima șoptește despre lăuntrul nostru!

luni, 19 ianuarie 2015

din trecut

las gîndul să fugă
către cea mai veche amintire
e acolo
e plină de veselie
de culoare portocaliu
cu crini albi
stamine gălbui
de codițe blonde aurii
de legănat pe genunchi de bunic
de strîmbături de nas, cînd îmi rosteau numele
de nedespărțit
de tot ce era în jur

 La trei ani și jumătate
                    după Lucia Muntean
Am trei ani și jumătate
Și știu să le fac pe toate:
Știu să legăn păpușica,
Știu să îmi mănînc supica,
Și mai știu cu stropitoarea,
Să ud singurică floarea.
Ei și-atunci, dragă mămică,
Mai sunt eu fetiță mică?

animal fețiș
Vulpe - Perspicacitate, inteligență, mesager. Simbol al amurgului si magiei feminine!
 Să crești frumos, dragă Ema!